Alexandru Husaru
 

Hei!

  • de Alexandru Husaru în 01 April 2011 la 23:00
  • Eram tânăr și mai neghiob atunci, dar nu acesta e motivul pentru care am sângerat atât de mult. S-a întâmplat de dorul tău. Ca să pot viețui, m-am hotărât să nu mai părăsesc cochilia aceea imensă, spațiul meu minunat de intim care reprezenta sentimentul pe care încă ți-l port, precum cea mai frumoasă haină preferată.

    De altfel, sunt sigur că structura ta nu e menită unui dor și unei frumuseți sentimentale precum cea din atenția și spiritul meu, dar nu asta e important. N-aș vrea să murdărim simțirile acestea cu certuri derizorii despre cine și cum are puterea să renunțe la el.

    Eu doar te iubesc!

     
     
     

    De ce citesc?

  • de Alexandru Husaru în 15 March 2011 la 13:00
  • Citesc pentru că-mi plac imaginile semiconturate din minte, citesc pentru că aflu și pentru că, în timp ce o fac, pot să pictez. Citesc pentru a auzi cu mintea, pentru a vedea doar cu creierul și pentru a înțelege cu sufletul.

    Citesc pentru că-mi place să fiu și pentru că-mi place să înțeleg și cum sunt alții.

    Citesc pentru a mă dezvolta, citesc pentru că iubesc limba mea română și pentru că ador cuvintele înșiruite care dau atât de multe, frumoase și colorate forme și sensuri.

     
     
     

    Cromatici ale intervalului

  • de Alexandru Husaru în 26 January 2011 la 19:38
  • Aş vrea să despic curcubeie,

    Să-mprăştii culoare şi sens,

    Iubirii să-i dau roş intens,

    Oranjului gust de femeie.

    Cuiburi flămânde de pui

    Și dorinţe ce cresc doar peren,

    Lacrimi pizmaşe cu galben

    Şi pânzele verzi fug hai-hui.

    Citeşte în continuare »

     
     
     

    Omul sentimentului

  • de Alexandru Husaru în 09 January 2011 la 20:39
  • Sunt un om al cuvântului, nu al științei exacte, nici al istoriei sau geografiei. Sunt un om al literaturii, al sensului, al lucrului nescris și al sentimentului. Sunt un om care aparține realității și, totodată, întrebării. Mă lupt și împletesc cu sinceritatea față de propria persoană, una dintre cele mai grele sincerități, singura pe care doresc să o desăvârșesc până la cel mai intens nivel. Îmi pun probleme nu existențiale, ci personale, intime, ciudate și simple, dureroase și grele, cu răspunsuri multe și foarte colorate, alteori gri.

    Citeşte în continuare »