Sens

de Alexandru Husaru în 06 September 2010 la 0:23

Sunt doar o esență fină care-și caută împlinirea-n sufletul tău.

Pentru a doua oară mă regăsesc dorindu-mi cu adevărat să omor timpul, să ucid fărâmele secundare dintre noi doi. Dar zâmbesc, pentru că știu un lucru ferm, concis și extrem de delicat: destinul e pentru noi. Și asta o poate înțelege puțină, puțină lume. Poate chiar nici noi doi. Te aștept, trist și zâmbitor, în afara spațiului, în afara timpului, în afara plăcerilor noastre și a ochilor tăi cristalini. Te aștept să-mi fii suflet, mângâiere și cărare, să-mi fii leagăn și ursită, liniște și tulburare.

Realitatea conține o luptă continuă cu noi înșine, cu o simplă condiție: să existăm.

Te lipsesc, suflet!