Mici diferențe între sexe

de Alexandru Husaru în 06 January 2011 la 22:42

În mare parte acționăm aproape identic, sesizăm aceiași stimuli și răspundem la aproape aceleași chestii vizuale. Majoritatea noastră umană are principii, limite, gândește în moduri felurite proprii, are așteptări, dorințe și frici. Undeva, pe anumite niveluri, ne diferențiem. Modul în care ne asemănăm sau ne diferențiem depinde de punctul de vedere prin prisma căruia privim viața, precum și lucrurile.

Citeşte în continuare »

Apreciativ

de Alexandru Husaru în 15 November 2010 la 19:10

Cel mai mult mă deranjează la curve nu faptul că sunt curve (pentru că asta-mi place la ele – într-un fel), ci faptul că nu îşi asumă lucrul ăsta. Pentru că, vedeţi dumneavoastră, lucrurile ar fi mult mai simple în cazul în care acestea din urmă şi le-ar asuma. Singurul lucru de care mi-e frică e faptul că ele şi-ar putea pierde această calitate în cazul în care şi-ar asuma faptul că sunt curve.

P.S.: Ştiţi voi, nu toate femeile sunt… dar să nu uităm înscrisurile marelui* Bonaparte.

*mare la sfat, nu la stat.

Cu bucuria cunoașterii

de Alexandru Husaru în 04 October 2010 la 22:58

Citeam versuri aleator din Cumplită secetă de iubire – Vasile Popescu. Cunosc de mult timp dedicația de pe prima pagină a cărții și simt multe citind-o. Gândesc multe lucruri despre omul care a scris această dedicație la fel cum gândesc și despre omul care a primit această carte, la un moment dat, într-un ferice an 1971. Eu am recuperat-o dintr-un morman de cărți pregătite pentru foc. Pe ea și încă alte sute ca ea.

Nu sunt genul de om care scrie întâmplări din viața lui aici. Scriu mascat, la un nivel mai puțin ușor. Scriu pentru licuricii din sufletul meu, pentru evoluția sau involuția mea, pentru psihicul meu, pentru a mă înțelege pe mine, pentru a-mi aduce aminte, pentru a simți și zâmbi, pentru a stârni reacție. Mi se întâmplă să stârnesc puțină reacție, pentru că noi ne-am pierdut de mult timp răbdarea și calitățile de ascultător. Mă includ.

Citeşte în continuare »