Helen Folasade Adu – Honor confers your crown

de Alexandru Husaru în 20 May 2011 la 9:43

N-am scris niciodată ceva consistent despre ea. N-am vrut, n-am putut sau n-am încercat niciodată cu adevărat. Totuși, ceea ce simt în privința ei e precum texturile unor diferite materiale, de la fin la subțire, la gros, la plin, la nemăsurat și nemăsurabil. E ca și cum aș prinde între arătător și degetul mare sentimente și ar trebui să le explic textura.

Helen Folasade Adu (Sade) e pentru mine o ființă asexuată. Ca persoană nu îmi exprimă sex pentru că ceea ce simt față de ea e presus senzației fizice. Pentru mine Sade e un suflet care exprimă iubire, pasiune, senzații, paradis, soare, lumini, sentimente. Sentimente și lucruri cu adevărat DE NECUPRINS.

De mai multe ori destinul mi-a arătat că ea e hărăzită să fie diva mea, artistul pe care am cum să-l înțeleg – din punct de vedere al creației – și care, într-un fel sau altul, are să-mi marcheze existența, are să mă inspire, la fel cum pentru alții, desigur, există alte persoane cu alte structuri și de alte naturi, cu alte îndeletniciri și care le exprimă poate la fel de mult sau chiar mai mult.

Am fost în Praga, la concertul care a avut loc în data de 14 mai 2011. Cuvintele sunt de prisos și asta nu o zic ca un clișeu. Pur și simplu simt că n-are sens să explic sau să încerc să cuprind în cuvinte ce am văzut, ce am simțit.

Cert e că după un drum relativ lung, după niște zile obositoare și după un concert care ar trebui să te facă să te simți obosit, la final, la ieșire, mă gândeam cu drag și dor că mi-aș dori să o revăd și că mi-aș dori să retrăiesc din nou un concert de-al ei. Sade e un artist desăvârșit, echipa ei e formată din oameni profesioniști, oameni cu pasiune și muzică prin vene. Și asta s-a simțit, s-a simțit cu intensitate, s-a simțit constant și frumos, neaglomerat.

Mi-am îndeplinit un vis și ce e ciudat e că mi-aș dori să îl îndeplinesc din nou. Și asta, pentru mine, înseamnă mult.

Sade, you’re making my soul sing and you’re making me dance… inside.